by Doru

Blugi porno

exista. blugii porno exista. dupa profesoara porno, eleva si elevul porno, acum avem si blugii porno. sa aiba toti astia dezbracati de mai-nainte ceva de imbracat. am zambit cand am auzit de profesoara porno, m-a bufnit rasul cand am auzit de eleva porno, am zambit din nou -sec- la elevul porno, dar cand mi-au ajuns la urechi blugii porno, am cazut rau pe ganduri.
intr-o tara in care neuronii ne sunt vanati mai rau ca la Balc – in eter de Taraf “tivi”, in scris de libertatea si on-line de hi5, dupa multe hohote oferite de prostia si tembelismul involuntar, ajungi sa mai vrei si putina normalitate. nu foarte multa. da macar nu chiar asa. oare chiar am ramas in tara asta numai si numai personaje de povestiri adevarate si gospodine disperate dupa nora pentru ma-ta, sa nu mai putem inghiti si altceva decat stiri despre cum i-a trecut lu’ esca degetul prin hartie in timp ce se stergea?!

pentru mine blugii porno au pus capac. mi-au dovedit ca EFECTIV dobitocia a depasit granitele atinse de enterprise. ce urmeaza sa mai apara sub marca “porno-just put the words together!’ ?! adidasii porno? in forma de penis. numa buni sa-i futi cu ei un sut in cur lu’ tarky ?

e incredibil. parca ar fi un film american cu epidemii de zombii. simti ca pe zi ce trece, cu o viteza tot mai mare si o progresie geometrica revoltatoare pentru cei care inca mai gandesc, tot mai multi in jurul tau mictioneaza efectiv pe propria lor materie cenusie.

va multumesc ca ati lecturat acest articol “porno”. sa aveti o zi porno ! pornarilor !!

http://doruivanovblog.wordpress.com/2008/12/05/blugii-porno-dovada-ca-prostia-nu-are-limite/

danir1

Mobila

Mobila. Sunteti mobila. Toti cei care asteptati sa faca altii ceva pentru voi, care nu ganditi, nu cantariti ceea ce vedeti, nu reactionati, TOTI sunteti mobila. Mobila ! Fotolii mai mari sau mai mici, scaune, scaunele, tabureti, banci si bancute, hamace sau chiar tronuri. Toate au un singur rol. Sa suporte alte cururi.

Intr-o sala cu 10, cu 100 sau chiar cu 1000 de scaune, daca un singur hot fura un maner al unui scaun oarecare, toate celelalte scaune raman scaune. Adica mobila ! Oamenii iau atitudine si-l calca pe dobitoc in picioare. Ma scuzati. Il duc la politie. Dupa ce-l calca in picioare. Nu incit sa va faceti singuri dreptate. Poate nu toti aveti bani de avocati, ca alti ciobani. Dar, reactionati ! Nu mai lasati capul in jos, cand vedeti cum un incatusabil ii baga mana in geanta unui coleg de saracie in autobuz ! Reactionati !!! DeMobilizati-va !

Un obiect de mobilier, dupa ce si-a terminat munca vine acasa si toarna in el halbe de violuri, tavi cu accidente rutiere si robineteaza lacrimi necarbogazoase la seriale care, daca s-ar vine la alimentara, respectiva firma ar fi inchisa urgent de OPC. Un om, cand ajunge acasa, rasfoieste ca mobila de mai-nainte, din telecomanda, oferta de spalare pe circumvolutiuni, dupa care isi da seama ca trebuie sa-si mute oasele la un teatru, la un cinema si din cand in cand, macar din cand in cand, sa faca ceva care sa se incadreze in granitele lui “altceva”.

Conjuga verbul “a face” la tine acasa, incepand de ieri ! nu mai fi mobila ! cauta ! viata ti se schimba in momentul in care gasesti ceea ce nu cautai .

http://doruivanovblog.wordpress.com/2009/05/17/mobila/

scaun-blog

Linia de mijloc

Mediocritas aurea spuneau latinii. Si genial spuneau. Un lantisor finut de aur la gatul unei femei, pune decolteul in evidentza. Un lant mai consistent, o transforma insa in membra a funclubului guta. Un om care crede in ce e dincolo, sau peste tot, e un om mai bun. Dar fanatismul religios, te face sa-ti doroftelizezi nevasta ca a cusut vinerea si sa iei cursuri de zbor in manhatan.
Extremele au fost mereu o problema. Intr-o relatie, sentimentele sunt similare cu energia termica. Cu un foc, pe romaneste. Daca doar palpaie, apar acuzatii de indiferenta. Dar atunci cand flacara dogoreste, se ajunge la posesivitate si gelozie morbida. E valabil in orice domeniu. Inclusiv in politica. Multi ne dorim un lider autoritar, dar toti avem oroare de dictatori. Linia de mijloc e un ideal. Iar idealul nu exista. Dar daca nu ne zbatem sa-l palpam, devenim victime pentru coltii extremelor. Exemplele ar putea continua, dar cred ca ati prins ideea. Acum… fiecare isi cantareste singur. Propria balanta subiectiva. Calea de mijloc e de aur.
Sa fiti cumpatati si sa aveti masura in toate !

http://doruivanovblog.wordpress.com/2009/09/24/linia-de-mijloc/

balance_q1

Vorbeste mutu !

De mic am avut o retinere in a ma deschide fata de straini sau persoane pe care le-am cunoscut de putin timp. Din timiditate, din prea putine subiecte comune de discutie, sau ca, pur si simplu nu merita efortul, de multe ori mai mult tac decat vorbesc atunci cand e vorba de semeni care nu-mi sunt foarte apropiati. Suficient pentru ca ei sa ti puna pecetea: “mutalau” !.
…e si atunci cand pesoane de acest gen au ocazia sa ma vada in alt mediu, cu oameni apropiati sau pur si simplu eu incep sa ma simt mai in largul meu in preajama lor si devin mult mai extrovertit, chiar si decat linia considerta normala, surpriza ! Se uita de parca au asistat la o minune biblica si m-a dezactivat o forta divina de pe “MUTE”.
Asta ca sa nu mai vorbesc ca ma vad apoi pe scena. Se mira si mai rau. Sau invers. Mai intai iau contact cu mine la un show si apoi se intampla sa ne intersectam in culise, unde de cele mai multe ori imi adun gandurile si fac rezumatul prestatiei abia fumate, sa stiu ce a mers bine si ce nu. Si, probabil, cumva, oi parea suparat rau, de se mira si se tot mira. Cine stie ce ar trebui sa fac sa-i multumesc… Ar trebui in continuare sa tip, sa urlu, sa ma imbrac cu vreo peruca si sa-mi continui rolul, sa nu cumva sa par uman. Sa nu cumva sa aud reversul lui “VORBESTE MUTU!” – “E SUPARAT NEBUNU !”.

http://doruivanovblog.wordpress.com/2009/10/03/vorbeste-mutu/

mute

Apa trece, pietrele raman. Slefuite

Nimic nu trece fara sa ne influenteze. Fara sa ne schimbe catusi de putin. Suntem rezultatul unui infinit complex de imprejurari fortuite sau provocate. E drept, unii sunt mai expusi sau se expun mai mult, unii sunt mai influentabili, sau foarte putin influentabili. Dar nimeni nu e imun. Anturajul, educatia, parintii, politica, substantele care crezi ca te fac sa visezi mai frumos, sotia, amanta, vecinii, presa, taxele, chiar si ceea ce citesti acum, toate sunt mana in mana si “comploteaza” pentru a-ti influenta deciziile “TALE”.
Vesnicele discutii plictisitoare despre ce e bine si ce e rau, despre cum ar trebui sa te porti in societate, cu ce ar trebui sa te imbraci, cum ar trebui sa pasesti, cum si despre ce ar trebui sa vorbesti, sunt “fenomene” care fac parte din existenta de zi cu zi si oricat ne-am da apa la moara orgoliului, ca noi suntem stapanii absoluti ai felului in care ne conturam un modus videndi, in realitate suntem foarte aproape de ideea de pion pe tabla de sah. Sah mat pentru cei care inca mai cred ca sunt de fier. Sau de piatra. Intr-adevar, apa trece si pietrele chiar raman, dar slefuite !
Doru ivanov

http://doruivanovblog.wordpress.com/2009/10/12/apa-trece-pietrele-raman-slefuite/)

de ce facem comedie?(part 1)

habar n-am sa va zic exact. stiu ca foarte multa lume ma intreaba, ori ca sunt ziaristi cu imaginatie limitata la interviuri, ori ca e vorba de fani, ori de persoane care nu prea ne iubesc. pot doar sa incerc sa dau un fel de raspunsuri, care imi vin mai repede in minte.

eram undeva prin clasele primare si faceam de capul meu caiete intregi cu benzi desenate, care aveau un oarece succes la cativa prieteni. apoi, am “evoluat” la un soi de povestiri comice, cu un public la fel de numeros. asta se intampla in primele clase de gimnaziu. dupa, cred ca au urmat cativa ani de pauza si intr-a 9-a, a 10-a, am inceput sa pun pe hartie primele texte umoristice, am inceput sa scriu primele glume. dar, ce stiu sigur din perioada aceea mezozoica a trupei spitalu’9, e ca sub nici o forma nu ma gandeam nici eu, nici colegii mei de atunci, pe care ii aveam parteneri la interpretat respectivele scenete la un reportofon (si ala imprumutat) sa facem ceva mai serios. norocul a facut ca acele casete sa aiba ceva succes in cercurile noastre de prieteni si, “la cererea publicului”, am inceput sa inregistram un set de momente noi in fiecare vacanta.

…pe urma..a mai urmat o alta pauza. in toti anii astia, nu doar ca nu ne propusesem sa aparem pe vreo scena sau sa ne cautam vreun impresar…pur si simplu nici macar nu ne trecuse prin cap ! probabil suntem printre putinii oameni care fac ceva legat de showbiz, care au ajuns sa traiasca din treaba asta fara sa aiba la baza dorinta de a fi sub reflectoare sau de a avea incasari. ne cautau tot felul de idei pe acasa si voiam sa ajuga mai departe.

…cam atat pentru moment cu explicatiile. continuam. mai stati prin curtea blogului

doru ivanov

http://doruivanovblog.wordpress.com/2010/11/28/de-ce-facem-comedie-part-1/

Viata e o sala de cinema

e ca o sala de cinema. Incerci sa prinzi un
loc cat mai bun si privesti la film. Filmul vietii tale. Te rogi pe
tot parcursul la marele regizor si scenarist ca pelicula sa fie cu
happy-end. De unde atata happy-end? La final oricum mori ! Iar pe
parcurs, cascadoriile ti le cam faci singur si, de multe ori,
singur.

Unii spectatori cred ca un scenariu odata scris, nu mai poate
fi modificat, altii, din contra, cred ca se mai pot face interventii
(denumite de multe ori si minuni). Mai sunt si cei care cred in
multiplexuri. Adica in reincarnare. Problema lor. De regula,
continuarile sunt mai slabe. Eu, dupa atata alergatura, chiar n-as
avea nici un chef sa o iau de la capat. Astept sa culeg roadele muncii
si, cand o fi, sa-mi pun o scena reusita pe repeat si sa plutesc in ea
cat se poate de mult.

In sala asta de cinema, te zbati sa prinzi un loc
cat mai bun, sa te bucuri si tu de filmu’ asta, ca e al tau si, cum
prinzi un colt mai caldut, cum vrea altul sa ti-l ia. Si tu ce voiai?
E exact ca la cinema. E plin de tarfe si de tradatori. Si de roboti.
De roboti din seria 09-18. Nu mai merita sa fii personaju’ bun. Mai
bine faci pe terminatorul si mori cu ei de gat. This is the begining
of a beautifull friendshit.

Sa fie o vizionare cat mai placuta, e de
preferat, sa treci mai inainte pe la candy bar (sic!) si sa te aprovizionezi
cu bere. Ce cacat atatea floricele si cola!? Dar, tocamai de asta,
spre finalul filmului, incepe sa te supere prostata. Iar cand tre’ sa
te duci, tre’ sa te duci. Doar ca, uneori nu poti!

La inceput de film, sunt reclame. Viata ta inca nu a inceput. E momentul in care taica-tu
o convinge pe maica-ta sa cumpere produsul. Daca ai ajuns in
cinematografe mai repede, a fost clar o greseala la treaba aia care
tine de ‘coming soon’.

La film plangi, fluieri, razi. Suferi, te
bucuri, te plictisesti. Te enervezi. Ca nu prea sunt filme cu oameni
care sa munceasca o viata orbeste si sa aiba un box-office consistent.
Ti-ai fi dorit sa fie un film americanesc, ca astea ale noastre sunt
triste. Pline de premii, dar triste. Ca olimpicii nostri.

E o sala de cinema 3d. Mai ca esti acolo. Mai ca iti traiesti viata. Doar ca trece
prea repede sa poti intelege ceva. Esti prea preocupat de finalul
fiecarei calatorii, incat uiti sa gusti drumul.

Drumul. Viata mea, cel putin, in mod clar e un road movie. Cand nu calatoresc cu treaba,
calatoresc de placere. Imi place sa cred ca imi scriu cea mai mare
parte din scenarii singur. Uneori, la replici ma ajuta jack, dar tot
eu le spun pana la urma. Din pacate, decorurile sunt facute in sud est
de continent batran si chiar ramolit in ultimul timp….si uite
asa…brusc, fara legatura cu nimic, vine popa cu genericul.

doru ivanov

http://doruivanovblog.wordpress.com/2011/11/22/viata-e-o-sala-de-cinema/

10 ganduri pur si simplu

1. De ce avem conducatori prosti? De destepti ce suntem !
2. Linistea colibei tale te face fericit. Asta, daca nu esti surd.
3. Viata e un drum catre moarte. Poti sa calatoresti insa cu orient expressul sau cu cfr-ul.
4. De cele mai multe ori, mediocrii exceleaza in ceea ce sunt.
5. Mi-as dori sa doara durerea in cur.
6. Un copil este o minune. Din pacate, nu putem intelege minunile.
7. Uneori, visele devin realitate, iar daca bei, e invers.
8. Berea fara alcool e ca femeia care nu..cred ca mai exista.
9. A fost dovedit stiintific – comedia actioneaza ca un medicament pentru organism. Uneori, medicamentele pot fi amare.
10. Reincarnarea este pentru repetenti spirituali, care nu reusesc din prima sa promoveze in rai.

doru ivanov

http://doruivanovblog.wordpress.com/2012/02/09/10-ganduri-pur-si-simplu/

4 comentarii

  1. Nagy Noemi said,

    deci c aiurea :))) acum totul se rezuma la ceva porno??? reviste,filme,elevi ,profi acum si haine????deci mergem tot mai prost:)) ajungem o tara de obsedati:))=))

  2. Goia Calin said,

    :))=))..porno astea..:))

  3. fanclubspitalu9tulcea said,

    :))) =)) prea tari blugii astia :))

  4. BianK` said,

    blugi porno:)) ai lui dani …sper sa nu se inventeze si alte chestii…porno=))
    sa i vezi pe totsi cu ….pe blugi:))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: